Disperare

Ai simtit vreodata un nod in gat? Stii ca daca reusesti sa schitezi vreun geamat e bine... Scapi cumva de presiune... Dar ramai cu el in cerul gurii si simti cum coboara – un vartej de amaraciune, furie si durere. La suprafata, apele se linistesc... Privirea e pierduta in vreun colt de tavan si zambesti tamp daca te intreaba cineva ceva; jos se rup bucati din trahee in timp ce nodul coboara... Stii capatul... exista un depozit nedefinit pentru asta... Iar starile se depoziteaza cuminti si cu ochi amenintatori... isi vor cere tributul mai devreme sau mai tarziu... In gat ramane praful ala de gutuie nemestecata.