Biserica Sf. Treime din Bobesti, Glina a fost construita de Constantin Balaceanu, in 1825. Pe piatra de pisanie sunt trecuti, alaturi de acesta, sotia sa - baneasa Sultana si cei 4 fii Stefan, Constantin, Grigorie si Ioan.Iata o scurta biografie:
Constantin Balaceanu (1764-1831), al cincilea din neam cu acest nume, a fost descris ca “una dintre cele mai stralucitoare figuri” din familie. Citea si vorbea limbile franceza si neogreaca, fiind si un bun cunoscator al celor doua culturi.
Gheorghe Lazar l-a considerat un adevarat carturar, apartinand unei generatii de oameni instruiti, printre care Iordache si Dinicu Golescu, Ion Cantacuzino. Cand avea 20 de ani s-a recasatorit (prima sotie ii murise) cu o fata bogata si de neam, Sultana Parscoveanu. Au avut patru baieti si doua fete, de educatia carora s-a ocupat.
Traditia Balacenilor secolului al XVIII-lea cerea sa-si puna copiii sa invete carte. Constantin era stapan pe cea mai mare parte a domeniului de la Balaci, cu toate satele din jur, pe care l-a sporit prin achizitionarea altor mosii. A fost proprietar la Stolnici si la Coslegi, unde de asemenea si-a marit mosiile cumparand pamant de la mosneni. “Pe langa aceste mari proprietati agricole, cu terenuri arabile, vii, livezi, paduri, izlazuri, iazuri, conace, mori, carciumi si toate acareturile, mai avea case, pravalii, ateliere, brutarii s.a. in Bucuresti”, scria Constantin Balaceanu Stolnici in “Saga Balacenilor”.
Pe langa principalele lui mosii a ctitorit biserici. Fiind un bun gospodar, a reusit sa ajunga unul dintre cei mai bogati boieri ai tarii si cel mai instarit dintre toti Balacenii, din toate timpurile.
Gheorghe Lazar l-a considerat un adevarat carturar, apartinand unei generatii de oameni instruiti, printre care Iordache si Dinicu Golescu, Ion Cantacuzino. Cand avea 20 de ani s-a recasatorit (prima sotie ii murise) cu o fata bogata si de neam, Sultana Parscoveanu. Au avut patru baieti si doua fete, de educatia carora s-a ocupat.
Traditia Balacenilor secolului al XVIII-lea cerea sa-si puna copiii sa invete carte. Constantin era stapan pe cea mai mare parte a domeniului de la Balaci, cu toate satele din jur, pe care l-a sporit prin achizitionarea altor mosii. A fost proprietar la Stolnici si la Coslegi, unde de asemenea si-a marit mosiile cumparand pamant de la mosneni. “Pe langa aceste mari proprietati agricole, cu terenuri arabile, vii, livezi, paduri, izlazuri, iazuri, conace, mori, carciumi si toate acareturile, mai avea case, pravalii, ateliere, brutarii s.a. in Bucuresti”, scria Constantin Balaceanu Stolnici in “Saga Balacenilor”.
Pe langa principalele lui mosii a ctitorit biserici. Fiind un bun gospodar, a reusit sa ajunga unul dintre cei mai bogati boieri ai tarii si cel mai instarit dintre toti Balacenii, din toate timpurile.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu