Marile religii - paganism in Europa Occidentala

Al Jazeera a difuzat in cadrul emisiunii TV `Witness` un documentar despre credinta romanilor in vrajitorie. Imediat au aparut reactii despre ce imagine falsa avem peste hotare etc.
Am urmarit cele 20 si ceva de minute ale documentarului si, dincolo de gradul de manipulare pe care orice emisiune TV il are, cred ca imaginea creata Romaniei nu este nici pe departe una falsa. De atlfel, dupa cum arata si in documentar, paginile ziarelor sunt pline de anunturi cu astfel de `servicii`. Mai mult, se prezinta si reactia lui Ralu Filip (documentarul e mai vechi) - o reactie oficiala care condamna mediatizarea acestor practici etc. Subiectele documentarului au reactii diferite in urma sedintei: unul afirma ca este dezamagit si ca totul este o afacere; celalalt spune ca e f. incantat de serviciile oferite. Si asta e cat de cat un semn de obiectivitate.
Tinta documentarului nu este insa nici pe departe Romania (de fapt, subiecte asemanatoare au fost abordate chiar de televiziunile de la noi). Tinta este Europa occidentala, care critica comportamentul religios si, ca atare, `irational` al musulmanilor. In consecinta, acestia ies si zic: `Noi? Pai, uitati-va la voi in curte`.
Critica adusa societatii actuale europene este una cat se poate de pertinenta. Este pertinenta, pentru ca Europa tinde sa puna semnul egalului intre manifestarile religioase, oculte etc si cele irationale, absurde, exponente ale unei lipse de civilizatie. Ceea e un semnal de alarma. Sigur, vrajitoria - sau mai bine zis afacerea vrajitoriei in cazul Romaniei, este un lucru irational. Insa pasul urmator vizeaza marile sisteme religioase. Musulmanii la acest lucru reactioneaza. `Credinta in forte superioare (Allah - in cazul lor) nu este un lucru irational; nu este un lucru ce reflecta necivilizatie.` Europa este un continent secularizat si impinge manifestarea religioasa (de la cele mai naive practici magice pana la credinta in Hristos) in `undergroundul` civilizatiei sale. Religia tinde sa devina un simplu aspect al subculturii europene. De altfel, cred ca aceasta societate aproape forteaza sentimenul de rusine al unui intelectual care zice: `Ba, eu cred in Dumnezeu`. Religia e pentru oamenii simplii, pentru `pagani` - imi sugereaza atitudinea batoasa a `intelectualismului` european. Si in contextul asta, crestinismul nu poate ajunge decat o simpla forma de paganism.

`Ma numesc Rosu` de Orhan Pamuk - sau cum sa `pictezi` o carte

Cu oarecare strangere de inima am inceput sa citesc `Ma numesc Rosu` de Orhan Pamuk; cu strangere de inima pentru ca au fost ceva discutii referitoare la valoarea cartii. Nu am citit (cred) nici una dintre lucrarile concurente la vremea aia (2006) in ceea ce priveste premiul Nobel pentru literatura. Insa asta e o carte de Nobel. Cu rabdare pe care doar un `oriental` o poate avea, Pamuk contureaza in culori vii un tablou al dragostei, al mortii, al luptei dintre Orient si Occident. Subiectivismul (pt. ca fiecare capitol este descris din perspectiva unui anumit personaj) creioneaza o miniatura de basm – cu obiecte insufletite, ganduri patimase, erotism privit prin valul unei femei musulmane. Poate ca autorul tradeaza, asemeni miniaturistilor din Istanbul, valorile lumii islamice, insa antagonismul dintre `comunismul` oriental si `individualismul` occidental, intre idea obiectului si obiectul in sine, face din cartea lui o pata de culoare in peisajul gri al literaturii contemporane.

Schism - Fitna

Islamismul - religia cu cei mai multi adepti din lume

Islamismul este religia cu cei mai multi adepti din lume, conform unor noi statistici.

`Pentru prima data in istorie, nu mai suntem in top: musulmanii ne-au depasit` a declarat cardinalul Vittorio Formenti pentru L'Osservatore Romano. Conform acestuia, 17, 4 % din populatia lumii este catolica, in timp ce musulmanii detin un procent de 19, 2%.

Datele demografice in ceea ce priveste numarul credinciosilor islamici au fost furnizate de ONU. In total insa crestinii ocupa 33% din populatia lumii.

Musulmani si crestini

Intr-o stire preluata via Reuters, cotidianul Washington Post comenteaza intalnirea de astazi (4 mai) dintre papa Benedict si fostul presedinte iranian Mohammad Khatami. Acesta din urma a declarat ca `ranile dintre crestini si musulmani sunt inca foarte adanci`, facand referire la controversatul discurs din septembrie 2006 a suveranului pontif.

`In mod sigur, o intalnire cu Sfantul Parinte nu poate fi suficienta pentru a vindeca aceste rani, insa facem eforturi mari pentru a incepe vindecarea acestora` a spus Khatami.

In septembrie, papa a citat un imparat bizantin al sec. XIV, care spunea ca Islam-ul nu a adus decat rau lumii si ca se imprastie prin sabie, o metoda irationala si contrara naturii divine. Papa si-a cerut scuze pentru mesajul inteles gresit dupa numeroase proteste, incluzand atacuri in Orientul Mijlociu si uciderea unei calugarite in Somalia.

Cei doi au discutat despre promovarea pacii in lume, despre gasirea radacinilor comune ca religii monteiste.

`Daca societatile crestine si islamice ar putea sa se bazeze pe dragoste si dreptate si am lupta impotriva violentelor si extremismului... atunci am avea un inceput foarte bun`. Khatami a mai spus ca nimeni nu trebuie sa foloseasca numele lui Dumnezeu pentru a instiga la razboi sau ura sau sa vorbeasca ignorant despre cruciade.

De asemenea, ambele religii trebuie sa intre intr-un dialog practic si sincer pentru a obtine pacea si a elimina terorismul si razboiul`.

Ma intreb daca vom reusi in acest context politic-social actual sa depasim diferentele religioase... Pacea poate fi un obiectiv de atins? In ce masura contribuim la extremismul celor de alta religie si in ce masura contribuie ei la al nostru?Nu stiu unde si cum vom gasi o cale... Insa devine imperativ.