Marile religii - paganism in Europa Occidentala

Al Jazeera a difuzat in cadrul emisiunii TV `Witness` un documentar despre credinta romanilor in vrajitorie. Imediat au aparut reactii despre ce imagine falsa avem peste hotare etc.
Am urmarit cele 20 si ceva de minute ale documentarului si, dincolo de gradul de manipulare pe care orice emisiune TV il are, cred ca imaginea creata Romaniei nu este nici pe departe una falsa. De atlfel, dupa cum arata si in documentar, paginile ziarelor sunt pline de anunturi cu astfel de `servicii`. Mai mult, se prezinta si reactia lui Ralu Filip (documentarul e mai vechi) - o reactie oficiala care condamna mediatizarea acestor practici etc. Subiectele documentarului au reactii diferite in urma sedintei: unul afirma ca este dezamagit si ca totul este o afacere; celalalt spune ca e f. incantat de serviciile oferite. Si asta e cat de cat un semn de obiectivitate.
Tinta documentarului nu este insa nici pe departe Romania (de fapt, subiecte asemanatoare au fost abordate chiar de televiziunile de la noi). Tinta este Europa occidentala, care critica comportamentul religios si, ca atare, `irational` al musulmanilor. In consecinta, acestia ies si zic: `Noi? Pai, uitati-va la voi in curte`.
Critica adusa societatii actuale europene este una cat se poate de pertinenta. Este pertinenta, pentru ca Europa tinde sa puna semnul egalului intre manifestarile religioase, oculte etc si cele irationale, absurde, exponente ale unei lipse de civilizatie. Ceea e un semnal de alarma. Sigur, vrajitoria - sau mai bine zis afacerea vrajitoriei in cazul Romaniei, este un lucru irational. Insa pasul urmator vizeaza marile sisteme religioase. Musulmanii la acest lucru reactioneaza. `Credinta in forte superioare (Allah - in cazul lor) nu este un lucru irational; nu este un lucru ce reflecta necivilizatie.` Europa este un continent secularizat si impinge manifestarea religioasa (de la cele mai naive practici magice pana la credinta in Hristos) in `undergroundul` civilizatiei sale. Religia tinde sa devina un simplu aspect al subculturii europene. De altfel, cred ca aceasta societate aproape forteaza sentimenul de rusine al unui intelectual care zice: `Ba, eu cred in Dumnezeu`. Religia e pentru oamenii simplii, pentru `pagani` - imi sugereaza atitudinea batoasa a `intelectualismului` european. Si in contextul asta, crestinismul nu poate ajunge decat o simpla forma de paganism.

Nasterea unei zeite

O fetita de sase ani din Bhaktapur a fost declarata zeitate de catre noul guvern nepalez, chiar daca monarhia a fost abolita in primavara acestui an. Nepal a devenit republica in luna mai, dupa 239 de ani de monarhie, lucru ce a dus teoretic la ruperea legaturii istorice dintre monarhie si divinitate. Acest lucru nu a impiedicat insa noul guvern sa desemneze o noua `Kumaris`.

Imi vin in minte numeroasele conexiuni facute de istorici cu privire la relatia monarhie- divinitate, la imaginea conducatorului devenit zeu prin urcarea pe tron (romani, egipteni etc) si altele. In cazul asta, toate astea au fost lipsite de importanta. Traditia nepalezilor si credintele hindu au depasit practic legaturile formale dintre puterea politica si cea religioasa. `Vrem zei, chiar daca imparatul e mort`. Si nimic nu poate fi mai simplu. In Nepal, e 1-0 pentru puterea religioasa :)

Revenind la noua zeita de sase anisori, Shreeya (asa o cheama) a zis ca atunci cand se va face mare va deveni asistenta medicala - de altfel, o nobila indeletnicire pentru un zeu (si sunt catusi de putin ironic).

`Noile Miscari Religioase: provocarea internetului` - conferinta

Vineri, 16 mai 2008, ora 10.00, in amfiteatrul „Dumitru Staniloae” al Facultatii de Teologie Ortodoxa „Patriarhul Justinian” a Universitatii din Bucuresti, Centrul de Studii Interreligioase si Interdisciplinare organizează conferinta cu tema „Noile Miscari Religioase: provocarea internetului”, sustinuta de Prof. Dr. Jean-François Mayer de la Universitatea din Fribourg, Elveţia, expert federal al Guvernului elvetian.

Jean-François Mayer este membru al unor prestigioase institutii de cercetare internationale in domeniul sociologiei religiilor, precum si autorul a numeroase carţi, articole, studii, analize despre rolul religiei in lumea contemporana, fiind unul dintre cei mai apreciati specialisti din lume în domeniul noilor miscari religioase.

(extras din Comunicatul de Presa al Patriarhiei Romane)

Asta este un subiect cat se poate de actual (dovada cea mai buna e chiar postul de fata). Sa vedem...

Religia sau magia `omului elefant`

Citesc aproape zilnic o stire despre scientologie. De la vedete convertite ce si-au gasit identitatea propriei sacralitati in mancat de placente la proteste din partea conservatorilor germani sau mai cine stie ce, lumea vuieste. Este scientologie o religie? Mai rau, este religia un trend?

Pai in cazul asta este.. din ce in ce mai multi se indreapta spre `lumina`, fiindca vreun erou hollywoodian a ajuns un model de religiozitate. Religia tinde sa nu mai fie o punte spre divinitate, ci o urmare a unor modele atat de umane, incat ti se face scarba cand te gandesti ca as putea sa vad un exemplu in Madonna (ce ironie – coincidenta de nume) – daca as vrea sa ma fac cine stie ce mistic evreu sau in Tom Cruise. Si atunci?

Ca sa ramenm in sfera `artistica` am fi toti niste `oameni elefanti` si am striga cat ne-ar tine plamanii: `Nu sunt un animal!`. Atat de subiectiva a devenit o eventuala discutie despre religie si atat de abstracta notiunea de Dumnezeu, incat, asemeni vreunei etape evolutioniste, ajungem sa adoram `semi-zeii`. Si intre Ahile si Brad Pitt nu este decat un cadru. (Stiu ca Ahile nu era adorat si Brad Pitt nu are treaba cu scientologia, desi ce preot frumusel ar fi...nu?).

`Freud si Jung despre religie` - Michael Palmer - notite

Sigmund Freud s-a nascut la 6 mai 1856, in orasul catolic Freiburg din Moravia, fiind cel mai mare dintre cei opt copii procreati de negustorul de lana Jacob freud si cea de-a doua sotie a sa, Amalia, ambii descendenti din evreimea galitiana. In 1859, familia s-a mutat la Leipzig, iar in 1860 la Viena, unde Freud a ramas pana in iunie 1938, cand, ca urmare a invadarii Austriei de catre Hitler, s-a refugiat in Anglia. A murit la Londra, in ziua de 23 septembrie 1939.

Religia ca nevroza: refulare si complexul lui Oedip

Freud a fost fascinat de religie o buna parte a vietii sale. O idee principala a tineretii sale, reluata in `Totem si tabu` (1913) este aceea ca nevroza obsesionala poate fi considerata drept un pandant patologic la religie, un fel de religiozitate individuala, functionand ca o nevroza obsesionala universala. De ce? Fiindca - observa Freud - `exista asemanari frapante dintre ceea ce numim actiuni obsesive la suferinzii de afectiuni nervoase si ritualurile prin care credinciosii dau expresie pietatii lor`.

Despre complexul lui Oedip, Freud sugereaza ca psihanaliza vorbeste despre credinta in Dumnezeu in aceiasi termeni in care vorbeste despre complexul patern. Astfel, in plan psihologic, Dumnezeu nu este altceva decat un tata sus-pus.

Refularea - este mecanismul prin care spiritul opreste trairea traumatica din trecut, sau emotiile asociate cu aceasta, sa treaca din inconstinet in constient.

Totem si Tabu (1913)

Cuprinde 4 eseuri. Primul dintre acestea - `Teama de incest` analizeaza tabuul legat de incest ceea ce a generat practicile exogamice ale triburilor. In virtutea unui totem - stramosul comun al clanului, membrii tribului sunt inruditi. De aici frica fata de incest.

Cel de al doilea - `Tabuul si ambivalenta impulsurilor afective` scoate in evidenta similaritatea dintre nevrotici si societatile totemice: si unii si altii sufera de `boala tabuului`. Mai mult, `ambivalenta` este mai evidenta in dorinta de a face ceea ce este interzis: `in inconstientul lor, mai degraba le-ar incalca (n.n. interdictiile), dar le este teama sa o faca. Si le este teama tocmai pentru ca ar avea pofta sa o faca, iar frica este mai tare decat dorinta.` Astfel Freud explica cum cel care incalca tabuul devine la randu-i tabuu. Tribul are grija insa ca orice violare sa fie aspru pedepsita, tocami pentru ca nimeni sa nu imite violatorul.

Cel de al treilea - `Animism, magie si atotputernicia ideilor` il arata pe Freud un urmas al lui E. B. Tylor (1832-1917), cel care aseza animismul la baza religiei. Analiza lui Freud pleaca de la `omnipotenta ideilor`. Conceptul are la baza cazul `Omului cu sobolani` (Ernst Lanzer) - pacient nevrotic al lui Freud. Acesta considera ca daca se supara pe un trecator de ex., acesta va muri, simtindu-se vinovat pt. aceasta. `Omnipotenta ideilor` inseamna astfel o supraestimare a puterilor spiritului de a controla lumea exterioara. Freud aplica aceasta idee la animism. Pentru a stapani spiritele care anima lucrurile, omul a nascocit un intreg sistem de invataturi - numit general `vrajitorie` sau `magie`.

`Reintoarcerea infantila la totemism` -al 4-lea eseu, este o reluare a teoriei lui Darwin despre hoarda primitiva.